Testul Arafat – 15 intrebari care pot schimba sistemul

Trebuie sa spun din capul locului ca sunt unul dintre cei mai vechi critici ai lui Raed Arafat. Nu am criticat munca lui de constructie a SMURD, atata timp cat nu a afectat functionarea si dezvoltarea celorlalti actori, care fac parte din sistemul national de urgenta.

Am criticat mereu viziunea ingusta a lui Raed Arafat, care nu a inteles ca sistemul national de urgenta trebuie sa integreze si sa optimizeze resursele tuturor actorilor, care se pot dezvolta independent, in functie de aria lor de activitate.

Am criticat mereu prejudecatile lui Raed Arafat, care a judecat mereu actorii in termenii „rai sau buni”, pornind mai ales de la criteriul proprietatii. Pentru Raed Arafat, privatii sunt rai si statul este bun, tot la fel cum, pentru multi romani, arabii sunt rai si crestinii sunt buni. Sau la fel cum, pentru autoritatile din anii 2000, „SUMRD-ul arabului ala de Arafat” era rau, iar Ambulanta era buna.

Dupa incendiul din Clubul Colectiv, Raed Arafat, in calitatea sa de secretar de stat in MAI, coordonator al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, are de raspuns unor intrebari foarte importante, care ar putea schimba din temelii sistemul national de urgenta:

1. Exista protocoale medicale pentru pacientii evacuati din incendii desfasurate in spatii inchise?

In sistemele medicale moderne, in timpul interventiilor de salvare, medicii, asistentele si paramedicii pun in aplicare protocoale medicale foarte stricte, care ii ajuta sa execute manevre precise, sa administreze procedurile si medicatia potrivita, pentru salvarea vietii pacientului. Aceste protocoale medicale sunt realizate de catre asociatiile profesionale si sunt aprobate de autoritatile nationale de reglementare in domeniu. Astfel, orice evaluare privind succesul unei interventii de salvare se face intotdeauna plecand de la respectarea acestor protocoale. Daca astfel de protocoale exista si in Romania, ele ar trebui sa fie publice si, comparate cu protocoalele medicale din SUA, UK, Franta sau Germania, ar trebui sa fie similare, daca nu identice.

2. Exista protocoale medicale pentru evaluarea si tratarea pacientilor adusi in Unitatile de Preluare a Urgentelor, respectiv exista astfel de protocoale medicale si pentru marii arsi, care prezinta intoxicatii cu monoxid de carbon, cianuri si alte gaze toxice? 

In aproape toate tarile cu sistem medical modern exista protocoale medicale specifice, care descriu in detaliu manevrele, procedurile, medicatia ce trebuie administrate pacientilor adusi in Unitatile de Primiri Urgente. Aceste protocoale stabilesc atat criteriile de triere a pacientilor, cat si modalitati exacte de evaluare a urgentelor. Nu in ultimul rand, aceste protocoale specifice UPU stabilesc proceduri de evaluare a pacientilor care necesita transferul in alte unitati spitalicesti, precum si procedurile si medicatia necesare pentru pregatirea acestor pacienti, ca sa fie apti pentru transfer.

3. Exista proceduri clare si precise privind alarmarea si mobilizarea sistemului spitalicesc public si privat, pentru a face fata situatiilor de urgenta cu victime multiple? 

In majoritatea tarilor unde exista si spitale private, sau apartinand altor entitati decat statul, exista proceduri precise, prin care aceste spitale sunt integrate si mobilizate pentru a prelua o parte din raniti, in cazul unor situatii de urgenta cu victime multiple. Aceste proceduri sunt realizate prin consultarea patronatelor din sanatate si definesc clar atat situatiile care impun integrarea si mobilizarea acestor spitale private, cat si modul in care sunt decontate costurile de tratare a pacientilor ajunsi in aceste unitati. Daca Romania ar avea astfel de proceduri, ele ar trebui sa fie publice. Astfel de proceduri ar fi extrem de utile, mai ales in situatii de calamitate cu un numar foarte mare de victime.

4. Exista proceduri clare de solicitare a ajutorului international, in caz de dezastre? Toate tarile au proceduri clare privind solicitarea ajutorului international si, mai ales, proceduri privind preluarea si repartizarea in sistemul national a ajutoarelor primite din strainatate, in cazul unor dezastre.

5. Exista protocoale de interventii ale pompierilor la incendii cu victime multiple? Este evident ca rutina nu poate tine loc de protocoale de interventie. Daca in Romania exista astfel de protocoale de interventie, ele ar trebuie sa fie similare, daca nu identice cu cele ale tarilor membre UE.

6. Cate ore de instruire desfasoara pompierii, pentru a putea face fata incendiilor cu victime multiple? 

Pompierii au nevoie de instruire pentru a putea pune in practica procedurile si manevrele prevazute in protocoalele de interventii. Nu exista scuze, daca pompierii nu reusesc sa gaseasca accesul catre o cladire in flacari; asa cum nu exista scuze, daca raman fara butelii cu oxigen, sau daca zac imobili din cauza socului emotional suferit in fata numarului mare de victime. Toate acestea ar putea fi tot atatea semne ale lipsei de instruire fizica si psihica a pompierilor. In timpul orelor de serviciu, atunci cand nu au interventii, pompierii ar trebui sa fie instruiti intensiv, repetand manevrele, procedurile si emotiile pe care le traiesc in timpul interventiilor la incendiu. Asa se intampla in majoritatea tarilor cu sisteme moderne de urgenta.

7. Cate ore de instruire desfasoara medicii, asistentele si paramedicii, pentru a fi pe deplin pregatiti in vederea aplicarii corecte a protocoalelor medicale specifice? 

Si in cazul medicilor, asistentelor si paramedicilor e nevoie de multe ore de instruire, pina cand acestia sa poata aplica protocoalele medicale specifice fiecarui tip de interventie. In lipsa acestor sute de ore de instruire, ramane foarte mult loc pentru proceduri gresite, medicatie nepotrivita… si tocmai aceste erori pot face diferenta intre viata si moarte.

raed-arafat

 

8. Exista harti locale de risc, care sa identifice punctele critice si cele vulnerabile, respectiv posibile zone cu victime multiple? Aceste harti ar trebui sa prevada inclusiv caile de acces in caz de interventie. 

ISU are printre atributii evaluarea riscurilor de dezastru din teritoriul aflat in competenta sa. De asemenea, ISU are in atributii pregatirea personalului pentru realizarea cu succes a interventiilor de urgenta. Pentru a putea realiza cele doua atributii, ISU ar trebui sa realizeze si sa actualizeze permanent hartile locale de risc, unde sa fie identificate si marcate toate punctele critice, punctele vulnerabile, precum si alte zone cu potential de risc cu victime multiple. Nu in ultimul rand, aceste harti de risc ar trebui sa stabileasca si trasee optime pentru accesul in caz de interventie. Zona Pionierul, unde, pe langa Clubul Colectiv, mai activeaza si alte localuri cu public numeros, ar fi trebuit sa fie bine identificata in harta de risc a Sectorului 4.

9. Exista proceduri de actualizare a hartilor locale de risc, a cailor de acces catre punctele vulnerabile? 

10. Exista proceduri de integrare a informatiilor de la diferitele institutii, care detin date despre punctele critice si vulnerabile, despre caile de acces, sau despre alte aglomerari cu potential de risc? 

Stim acum ca prima declaratie a lui Raed Arafat a fost cea prin care a informat publicul ca ISU nu stia de existenta Clubului Colectiv. Stim si ca Raed Arafat a spus atunci un neadevar, pe care acum il pune pe seama subordonatilor, care l-au dezinformat. Dar cu siguranta exista si locuri despre care ISU nu stie. Tocmai de aceea, in majoritatea tarilor cu sistem modern de interventii la urgente, exista un mecanism bine reglementat, care actualizeaza datele si informatiile cuprinse in hartile de risc. Prin proceduri si regulamente clare, diversii detinatori de date si informatii sunt obligati sa participe la actualizarea permanenta a hartilor de risc. Imaginati-va cat de util ar fi fost, daca Primaria Sectorului 4 avea obligatia sa informeze ISU privind autorizarea Clubului Colectiv. Si daca politistul de proximitate ar fi avut si el obligatia sa transmita catre ISU date prin care sa actualizeze harta de risc a zonei. Sau daca pur si simplu exista un sistem informatic integrat, in care si Primaria si Politia sa opereze mentiunile lor despre Colectiv. Asta nu modifica atributiile acestor institutii, ci doar le obliga sa imparta informatiile. Vedem azi cum institutiile isi arunca de la unii la altii vinovatia, iar acest lucru tradeaza lispa unui astfel de sistem de proceduri, privind actualizarea hartilor de risc, prin integrarea informatiilor si datelor detinute de diferite institutii.

11. Cate ore de pregatire si instruire in teren au desfasurat angajatii sistemului national de urgenta, pentru interventii in zonele critice si vulnerabile? 

Instruirea in teren a pompierilor, medicilor ambulantieri si a personalului SMURD este utila nu doar pentru pregatirea acestora, dar mai ales pentru pregatirea angajatilor care lucreaza in astfel de puncte critice sau vulnerabile, unde astfel de antrenamente ar trebui sa aiba loc. Este simplu sa arati cu degetul spre privatii care se gandesc doar la profit, atunci cand nu intelegi ca inclusiv acestia pot deveni parteneri ai sistemului de urgenta, daca sunt ajutati sa constientizeze ca oricand pot fi loviti de un dezastru. Patronii de la Colectiv, daca ar fi realizat pericolul la care isi supun clientii, sunt convins ca ar fi investit mai mult in siguranta si ar fi actionat altfel. Din pacate, abia dupa ce au murit 60 de oameni, au fost epuizate stocurile de extinctoare.

12. Exista proceduri de integrare si mobilizare a infrastructurii private in gestionarea situatiilor de urgenta? 

Tarile cu economie de piata stiu sa mobilizeze resursele private in situatii de urgenta. Asta acolo unde nu exista vreun „Dumnezeu al situatiilor de urgenta” care sa fie convins ca privatii sunt rai. Pentru asta, cele mai multe tari au reguli clare si precise care definesc situatiile de urgenta si procedurile prin care infrastructurile private sunt integrate si mobilizate in situatii de urgenta.

13. Exista mecanisme de control si audit intern al deciziilor de comanda la ISU, SMURD, respectiv celelalte structuri ce fac parte din sistemul national de urgenta? 

Doar cine nu munceste nu greseste. Important este sa poti identifica in timp util deciziile gresite. Pentru asta ai nevoie de un mecanism modern de audit al deciziilor de comanda. Si ai nevoie de un sistem corect de evaluare a personalului. Si ai nevoie de mecanisme corecte de avansare in cariera.

14. La baza deciziei de demitere a conducerii ISU Bucuresti-Ilfov au existat rapoarte detaliate privind erorile facute de cei demisi, rapoarte care au determinat in mod individual greselile comise de fiecare dintre acestia? 

Daca tot am adus in discutie mecanismele de auditare a deciziilor de comanda, ar trebui sa intelegem si daca decizia de a demite niste conducatori ai ISU Bucuresti a fost luata in baza unor rapoarte prin care s-au identificat vinovatii individualizate. „Demiterile pentru popor” sunt bune doar in cazul politicienilor sau demnitarilor numiti prin decizie politica, nu si in cazul unor specialisti de cariera. Din cate stiu, cel putin unul dintre cei trei demisi, nu avea nici o legatura cu „dezinformarea” lui Arafat. Dar a fost si el dat afara, ca sa dea bine la popor.

15. Exista un inventar al tuturor modificarilor legislative necesare pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si gestionare a dezastrelor, cat si pentru optimizarea si modernizarea sistemului national de interventii in situatii de urgente?

Din anul 2007, Raed Arafat coordoneaza sistemul medical de urgenta din Romania, iar din anul 2013, coordoneaza si ISU. De fiecare data cand a fost criticat – ba dupa accidentul din Apuseni, ba dupa accidentul de la Siutghiol, ba dupa Colectiv – Raed Arafat ne-a spus ca el e cel care reformeza sistemul de urgenta. Dupa Colectiv, ne-a spus ca legea era prea slaba. Avand in vedere ca nu este de ieri in functie, eu m-as fi asteptat sa ne arate ca toate aceste modificarile legislative au fost deja adoptate. Sa nu uitam cine e Raed Arafat: cel mai iubit/popular roman; omul pentru care mii de romani au iesit in strada in 2012. Folosind acest imens sprijin popular, Raed Arafat ar fi putut deja sa convinga Parlamentul sa adopte toate acele modificari legislative, de care e nevoie pentru modernizarea sistemului. Dar nici acum nu e prea tarziu, sa ne arate ca are in sertar un inventar al tuturor modificarilor legislative, necesare pentru modernizarea sistemului national de urgenta.

Eu cred ca acestea sunt cele 15 intrebari la care ar trebui sa raspunda Raed Arafat. Si cred ca daca ar face efortul sa raspunda la ele, raspunsurile acestea ar putea deveni un program de reforma al sistemului national de urgenta.

Daca trece testul celor 15 intrebari, dovedind macar acum ca are o viziune moderna asupra reformarii sistemului de urgenta, Raed Arafat poate sa ramana in continuare la carma acestuia.

Comentarii

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Nume *

Mail *

Website