De ce nu-mi iubesc tara

Demult, am fost intrebat de ce imi iubesc tara. Si, dupa ca am incercat cateva minute sa caut cel mai important motiv pentru care imi iubesc tara, mi-am dat seama ca imi veneau in minte doar motivele pentru care nu o iubesc.

Am raspuns totusi celui care m-a intrebat: o iubesc pentru ca e frumoasa. La fel cum am iubit-o si pe fosta mea sotie… era frumoasa… si-atat.

Romania e frumoasa si ea, dar n-are caracter. Nepotrivirea de caracter nu e motiv de divort?

Nu prea mai iubesc Romania pentru ca statul este nedrept si ii ocroteste mai ales pe cei asistati social in defavoarea celor care muncesc din greu. Doar un roman din sase munceste pentru a plati servicii sociale sau salarii pentru ceilalti cinci. Acestia din urma nu sunt niciodata recunoscatori ci doar invidiosi.

In Romania asistatii sociali si bugetarii numara cu invidie casele, masinile, ceasurile, pantofii si posetele celor care le platesc ajutoarele sociale sau salariile de la stat.

Nu iubesc Romania pentru ca e locuita de prea multi milogi, care striga de pe gardul crasmei din sat ca nu-i ajuta guvernul sa-si creasca copiii…. (pe care insa nu-i mai trimit demult la scoala). Acesti milogi, prin voturile lor, transforma Romania intr-o tara doar a lor.

Nu prea mai iubesc Romania pentru ca nu prea mai e tara mea, ci e doar a celor care traiesc din taxele pe care le platesc eu. Legile tarii mele sunt facute mereu pentru ei si impotriva mea.

Nu iubesc Romania pentru ca satele si orasele ei sunt urate si murdare. Localitatile romanesti sunt lipsite de flori, de culoare, de frumos; pare ca romanii nu au deloc procupare pentru frumos.

Nu iubesc Romania pentru ca e o tara de oameni tristi. Atunci cand merg pe strazile tarii mele ma deprima fetele triste ale romanilor.  Am vazut saraci in multe tari pe care le-am vizitat, dar ochii acelor oameni erau vii si luminati de-un vis.

Nu iubesc Romania mai ales pentru ca e tara in care parintii mei au uitat sa-si traiasca cu bucurie batranetea,… desi acesta e locul in care-si doresc ei sa moara. Am intalnit peste tot in lume batrani veseli, care-si traiesc din plin fiecare zi de viata… Romania i-a invatat pe parintii nostri ca batranetea e o haina grea, care trebuie purtata cu tristete si umilinta. Si nu vorbim de bani, ci de bucuria de a trai.

Iubesc o Romanie frumoasa locuita de oameni frumosi. Iubesc o tara unde saracii si bogatii, tinerii si batranii se bucura la fel de mult pentru fiecare zi pe care o traiesc;  sunt harnici si curajosi, generosi si iubitori de frumos.

Asa cum oamenii sunt frumosi in masura in care sunt „locuiti” de ganduri si de fapte bune, o tara este frumoasa daca e locuita de oameni frumosi.

 

 

 

Arhivat dupa:General

Tags: , ,

Comentarii

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Nume *

Mail *

Website